Martor al unui secol. Profesorul Ionel Miron în dialog cu TIMPUL
Sunt oameni care povestesc istoria. Și sunt oameni care o trăiesc. Profesorul Ionel Miron face parte din această a doua categorie. Născut într‑o Românie în
Sfârșitul universalismului și dezvăluirea dramei politicului
Pentru cei (care gândeau) din generația mea – care s‑au născut, au crescut și s‑au format în România comunistă –, noțiunea de Europa era simultan
Lumea în microni
Dacă o civilizație extraterestră ar intra în contact cu locuitorii Pământului, iar dimensiunile entităților străine ar fi sub rezoluția vederii umane, ar fi, cu alte
Practici socialiste asimilate în țări capitaliste dezvoltate
Pentru cei care au avut „privilegiul” de a trăi în două orânduiri sociale complet diferite, incertitudinea economică, socială și politică din ultimii câțiva ani a
Europa… o idee rătăcită între mit, politică și geografie
Dincolo de a fi o simplă realitate geografică obiectivă, Europa reprezintă, în fond, o idee. O idee sau, am putea spune, o proiecție generatoare de
Din Tolstoi. O tipologie
Printre ultimele mele însemnări din anul 1989 se află şi transcrierea unei tipologii umane descrisă de Tolstoi în nuvela sa, Tăierea pădurii. Povestirea unui iuncher. Inspirată
„Însemne ale locuirii” sau căsuțele pe cale de dispariție
În expoziția Însemne ale locuirii, Codrina‑Laura Ioniță transformă imaginea unor căsuțe tradiționale din Munții Apuseni într‑un prilej de reflecție asupra trecerii ireversibile a timpului, a
Mortul din pădurea Strejnicu
Păi nu eram cu fiică‑mea în gară? Păi, eram. Acum trei ani, în 2023, ședeam cu fundul pe rucsăcel, în Gare du Nord din Paris,
În ce constă puterea Europei?
Ambițios, solicitant și îndelung urmărit, generator de speranțe și iluzii, proiectul unei Europe unite, actualmente comunitare și unioniste, și‑a aflat în cele din urmă materializarea
Între ideal și putere: despre drama politicului și tensiunea creatoare
Există momente în istorie când răspunsurile par să îmbătrânească dintr‑odată, iar întrebările revin cu o neașteptată actualitate. Nu pentru că lumea ar fi rămas fără
În căutarea infernului pierdut
insolubile ciudate cuvinte reci • pierdut, pierdut prin țevi de somn • ca vechile căderi întulburate de negru‑alb • sparte sînt mîinile de sticlă •
Semnul fără referent, direcția fără destinație
Lenin cu mâna întinsă „înainte” – gestul acela devenit clișeu, multiplicat în bronz, granit, ipsos și manuale, părea, la prima vedere, o indicație fermă, o
Înțelepciunea martorului Edgar Morin
La 29 mai anul acesta s‑a stins unul dintre cei mai longevivi și mai înțelepți gânditori europeni din ultimele decenii, antropologul, sociologul, filosoful și scriitorul
„Häxan” și reaproprierea cinematografică a vrăjitoriei medievale (I)
Apărut în 1922 sub bagheta regizorală a lui Benjamin Christensen, la capătul unui proces anevoios de concepție și punere în scenă, Häxan reprezintă (evaluat chiar
Între psihologie și literatură
Nu este prima carte a Cristinei Danilov (psiholog, scriitor, membră a Uniunii Scriitorilor din România) pe care am citit‑o. La fel ca în „Fuga din
Poeme
să vorbim despre zile când liniștea era atât de joasă încât o atingeam cu pielea ne înfășuram în ea ca într‑o haină impermeabilă pentru că
Amintirile lui Gheorghe Săsărman
După o simpatică etapă de ironie experimentală, în care a elaborat o sofisticată distopie cu finaluri alternative (Alfabetul distopiilor, 2021), l‑a rescris pe Goethe în
Katia Fodor – într‑un târziu vine un cititor atent
Vocea călugăriței portugheze Mariana Alcoforado, cunoscută publicului românesc din „Scrisorile portugheze”, deschide volumul de poezii Grădina lui Homer (Ed. Limes, 2026), semnat de Katia Fodor.
